Timpul

Sfârşitul toamnei a fost marcat de un nou început pentru relaţiile moldo-europene. Cel puţin aşa pare după vizita efectuată săptămâna trecută, la Chişinău, de către Benita Ferrero-Waldner, Comisarul European Pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate. Deşi dna Ferrero-Waldner nu a fost nominalizată pentru un portofoliu în viitoarea Comisie Europeană, este evident că cea care, în ultimii ani, a fost responsabilă pentru relaţia inclusiv cu R. Moldova şi care cunoaşte bine inclusiv „dosarul moldovenesc”, nu va dispărea din viaţa acestei regiuni.

Pe planeta Bruxelles, instituţiile europene sunt printre primele care atrag tineri europeni. A obţine un loc permanent la Comisie înseamnă a găsi Graalul. Pentru a realiza acest lucru există o singură poartă: concursul.În aşteptarea câştigării competiţiei, rutele sunt multiple, dar au multe elemente comune. Mai întâi, educaţia academică: licenţă în comunicare, master în relaţii internaţionale, master complementar în afaceri europene apar foarte frecvent.

În ultimele săptămâni, problema relaţiilor bilaterale dintre Chişinău şi Kiev a revenit în actualitate, în special, datorită subiectului Palanca. Ce reprezintă astăzi acest dosar şi cum să construim nişte relaţii civilizate cu vecinii noştri ucraineni?

Numită Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton a devenit peste noapte una dintre femeile cele mai puternice din lume. Dar rolul ei, considerat chiar şi mai prestigios decât cel al preşedintelui UE, nu e lipsit de capcane. Reprezentând continentul pe scena mondială şi acţionând în calitate de voce a celor 27 de ţări membre, ea va deveni moştenitoarea lui Javier Solana în calitate de Secretar General al Consiliului şi, în acelaşi timp, va prelua portofoliul de Comisar de Externe al UE.

La 20 de ani de la căderea comunismului, fotografii cu valoare de document istoric prezintă evenimentele ce l-au precedat în şapte ţări foste comuniste. „O poveste despre libertate” este oferită publicului din România prin intermediul expoziţiei de fotografie documentară, organizată de reprezentanţa Comisiei Europene în România, în cooperare cu istoricul Andrea Varga. Expoziţia a fost vernisată în prezenţa Comisarului european pentru multilingvism, Leonard Orban, dar şi a altor personalităţi de prim rang ale societăţii civile româneşti, participanţi la momentele Revoluţiei şi foşti disidenţi, membri ai corpului diplomatic, precum şi jurnalişti.

Premiul LUX al Parlamentului European a fost decernat, săptămâna trecută, filmului „Welcome”, regizat de Philippe Lioret - o cronică cinematografică despre ajutoarele oferite de statul francez emigranţilor clandestini, care a generat polemici aprinse în Franţa. Laureatul a profitat de ceremonia de anunţare a câştigătorului pentru a cere amendarea unui articol din legislaţia franceză care pedepseşte persoanele ce îi ajută pe refugiaţi. Filmul „Welcome” prezintă povestea unui instructor de înot care ajută un refugiat kurd ce vrea să traverseze înot Canalul Mânecii. Lungmetrajul evocă riscurile asumate de emigranţii clandestini şi condiţiile lor precare de viaţă, denunţând cu această ocazie şi atitudinea ambiguă a autorităţilor franceze faţă de persoanele care încearcă să îi ajute.

Celebrul Centre Pompidou din Paris a dat startul unui proiect ce presupune itinerarea operelor în diferite zone ale Franţei. Un muzeu mobil va bate la uşile francezilor care nu prea calcă în marile muzee. Deocamdată, însă, directorul Centre Pompidou, Alain Seban, trebuie să găsească trei milioane de euro pentru a finanţa construirea muzeului itinerant, conceput de arhitectul Patrick Bouchain şi destinat să „aducă arta în teritoriile cu ofertă culturală mai slabă”. Se estimează că proiectul va fi gata la sfârşitul lui 2010 şi iniţiatorii speră că vor putea atrage mai mulţi investitori pe parcurs, ceea ce va grăbi terminarea muzeului-mobil.

Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European, la ceremonia dedicată întrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona
Cuvântul „istoric” este deseori supralicitat. Cu toate acestea, 1 decembrie 2009 va rămâne în istoria UE ca ziua în care Tratatul de la Lisabona intră în vigoare, punând capăt unei perioade de aproape un deceniu de discuţii pe plan intern. Tratatul reprezintă o consolidare a democraţiei în cadrul UE şi sporeşte în mod considerabil competenţele Parlamentului European (PE).

Jose Manuel Barroso a anunţat componenţa noii Comisii Europene. Cele mai importante portofolii economice revin finlandezului Olli Rehn (Afaceri economice) şi francezului Michel Barnier (Piaţă Internă şi Servicii Financiare). România a primit portofoliul Agriculturii, nominalizat fiind Dacian Cioloş.

Salutabilă ideea Ambasadei Lituaniei - care este şi punct de contact NATO în RM - de a organiza o vizită de documentare la Cartierul general al Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles pentru un grup de jurnalişti şi reprezentanţi ai societăţii civile din republică. Salutabilă, măcar şi pentru faptul că ne-a oferit posibilitatea de a ne pune întrebarea: ce este NATO astăzi şi de ce moldovenii sunt atât de rezervaţi în ceea ce priveşte ideea aderării la această organizaţie internaţională?

Adresarea Comisarului European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate către membrii Parlamentului Republicii Moldova

În urma referendumului care a avut loc duminica trecută în Elveţia, în cadrul căruia locuitorii acestei ţări s-au pronunţat împotriva construirii de minarete, comunitatea de afaceri musulmană a declanşat ofensiva economică asupra Ţării Cantoanelor. Conform unor surse neoficiale apărute în presa elveţiană, clienţii musulmani foarte bogaţi, care au conturi în Elveţia, îşi vor retrage în curând banii de aici din cauza votului „xenofob şi scandalos” depus duminică.